16. Ce este punctul de rouă sub presiune?
Răspuns: După ce aerul umed este comprimat, densitatea vaporilor de apă crește și temperatura crește.Când aerul comprimat este răcit, umiditatea relativă va crește.Când temperatura continuă să scadă până la 100% umiditate relativă, din aerul comprimat vor fi precipitate picături de apă.Temperatura în acest moment este „punctul de rouă sub presiune” al aerului comprimat.
17. Care este relația dintre punctul de rouă sub presiune și punctul normal de rouă sub presiune?
Răspuns: Relația corespunzătoare dintre punctul de rouă sub presiune și punctul normal de rouă sub presiune este legată de raportul de compresie.Sub același punct de rouă sub presiune, cu cât raportul de compresie este mai mare, cu atât este mai mic punctul de rouă normal corespunzător.De exemplu: când punctul de rouă al presiunii aerului comprimat de 0,7 MPa este de 2 ° C, este echivalent cu -23 ° C la presiune normală.Când presiunea crește la 1,0 MPa și același punct de rouă sub presiune este de 2 ° C, punctul de rouă normal corespunzător scade la -28 ° C.
18. Cu ce instrument se măsoară punctul de rouă al aerului comprimat?
Răspuns: Deși unitatea punctului de rouă sub presiune este Celsius (°C), conotația sa este conținutul de apă al aerului comprimat.Prin urmare, măsurarea punctului de rouă înseamnă de fapt măsurarea conținutului de umiditate al aerului.Există multe instrumente pentru măsurarea punctului de rouă al aerului comprimat, cum ar fi „instrument pentru punctul de rouă în oglindă” cu azot, eter etc. ca sursă rece, „higrometru electrolitic” cu pentoxid de fosfor, clorură de litiu etc. ca electrolit etc. În prezent, contoarele speciale ale punctului de rouă cu gaz sunt utilizate pe scară largă în industrie pentru a măsura punctul de rouă al aerului comprimat, cum ar fi contorul britanic SHAW, care poate măsura până la -80°C.
19. La ce ar trebui să se acorde atenție când se măsoară punctul de rouă al aerului comprimat cu un contor pentru punctul de rouă?
Răspuns: Folosiți un contor pentru punctul de rouă pentru a măsura punctul de rouă al aerului, mai ales când conținutul de apă al aerului măsurat este extrem de scăzut, operațiunea trebuie să fie foarte atentă și răbdătoare.Echipamentele de prelevare a probelor de gaz și conductele de conectare trebuie să fie uscate (cel puțin mai uscate decât gazul care trebuie măsurat), conexiunile conductelor trebuie să fie complet etanșate, debitul de gaz trebuie selectat conform reglementărilor și este necesar un timp de pretratare suficient de lung.Dacă ești atent, vor apărea erori mari.Practica a dovedit că atunci când „analizatorul de umiditate” care utilizează pentoxid de fosfor ca electrolit este utilizat pentru a măsura punctul de rouă sub presiune al aerului comprimat tratat de uscătorul rece, eroarea este foarte mare.Acest lucru se datorează electrolizei secundare generate de aerul comprimat în timpul testului, făcând citirea mai mare decât este în realitate.Prin urmare, acest tip de instrument nu trebuie utilizat la măsurarea punctului de rouă al aerului comprimat manipulat de un uscător frigorific.
20. Unde trebuie măsurat punctul de rouă sub presiune al aerului comprimat în uscător?
Răspuns: Folosiți un contor pentru punctul de rouă pentru a măsura punctul de rouă sub presiune al aerului comprimat.Punctul de prelevare trebuie plasat în conducta de evacuare a uscătorului, iar gazul de probă nu trebuie să conțină picături de apă lichidă.Există erori în punctele de rouă măsurate în alte puncte de prelevare.
21. Se poate folosi temperatura de evaporare în locul punctului de rouă sub presiune?
Răspuns: În uscătorul rece, citirea temperaturii de evaporare (presiunea de evaporare) nu poate fi utilizată pentru a înlocui punctul de rouă sub presiune al aerului comprimat.Acest lucru se datorează faptului că în evaporatorul cu zonă limitată de schimb de căldură, există o diferență de temperatură deloc neglijabilă între aerul comprimat și temperatura de evaporare a agentului frigorific în timpul procesului de schimb de căldură (uneori până la 4~6°C);temperatura la care poate fi răcit aerul comprimat este întotdeauna mai mare decât cea a agentului frigorific.Temperatura de evaporare este ridicată.Eficiența de separare a „separatorului gaz-apă” între evaporator și prerăcitor nu poate fi de 100%.Va exista întotdeauna o parte din picăturile inepuizabile de apă fine care vor intra în pre-răcitor odată cu fluxul de aer și „se evaporă secundar” acolo.Se reduce la vapori de apă, ceea ce mărește conținutul de apă al aerului comprimat și crește punctul de rouă.Prin urmare, în acest caz, temperatura măsurată de evaporare a agentului frigorific este întotdeauna mai mică decât punctul real de rouă sub presiune al aerului comprimat.
22. În ce circumstanțe poate fi folosită metoda de măsurare a temperaturii în locul punctului de rouă sub presiune?
Răspuns: Pașii de eșantionare intermitentă și de măsurare a punctului de rouă a presiunii aerului cu contorul de punct de rouă SHAW la locurile industriale sunt destul de greoi, iar rezultatele testelor sunt adesea afectate de condițiile de testare incomplete.Prin urmare, în situațiile în care cerințele nu sunt foarte stricte, un termometru este adesea folosit pentru a aproxima punctul de rouă sub presiune al aerului comprimat.
Baza teoretică pentru măsurarea punctului de rouă sub presiune al aerului comprimat cu un termometru este: dacă aerul comprimat care intră în prerăcitor prin separatorul gaz-apă după ce a fost forțat să se răcească de către evaporator, apa condensată transportată în el este complet separată în separatorul gaz-apă, atunci în acest moment Temperatura aerului comprimat măsurată este punctul său de rouă sub presiune.Deși de fapt eficiența de separare a separatorului gaz-apă nu poate ajunge la 100%, dar cu condiția ca apa condensată a prerăcitorului și a vaporizatorului să fie bine descărcată, apa condensată care intră în separatorul gaz-apă și trebuie să fi îndepărtat de separatorul gaz-apă reprezintă doar o fracțiune foarte mică din volumul total de condens.Prin urmare, eroarea în măsurarea punctului de rouă sub presiune prin această metodă nu este foarte mare.
Când utilizați această metodă pentru a măsura punctul de rouă sub presiune al aerului comprimat, punctul de măsurare a temperaturii trebuie selectat la capătul evaporatorului uscătorului rece sau în separatorul gaz-apă, deoarece temperatura aerului comprimat este cea mai scăzută la acest punct.
23. Care sunt metodele de uscare cu aer comprimat?
Răspuns: Aerul comprimat poate elimina vaporii de apă din el prin presurizare, răcire, adsorbție și alte metode, iar apa lichidă poate fi îndepărtată prin încălzire, filtrare, separare mecanică și alte metode.
Uscatorul frigorific este un dispozitiv care raceste aerul comprimat pentru a elimina vaporii de apa continuti in acesta si a obtine un aer comprimat relativ uscat.Răcitorul din spate al compresorului de aer folosește și răcirea pentru a îndepărta vaporii de apă conținuti în acesta.Uscatoarele cu adsorbtie folosesc principiul adsorbtiei pentru a elimina vaporii de apa continuti in aerul comprimat.
24. Ce este aerul comprimat?Care sunt caracteristicile?
Răspuns: Aerul este compresibil.Aerul de după compresorul de aer efectuează lucrări mecanice pentru a-și reduce volumul și a crește presiunea se numește aer comprimat.
Aerul comprimat este o sursă importantă de energie.În comparație cu alte surse de energie, are următoarele caracteristici evidente: clar și transparent, ușor de transportat, fără proprietăți dăunătoare speciale și fără poluare sau poluare scăzută, temperatură scăzută, fără pericol de incendiu, fără teamă de suprasarcină, capabil să lucreze în multe medii adverse, usor de obtinut, inepuizabile.
25. Ce impurități sunt conținute în aerul comprimat?
Răspuns: Aerul comprimat evacuat din compresorul de aer conține multe impurități: ①Apă, inclusiv ceață de apă, vapori de apă, apă condensată;②Ulei, inclusiv pete de ulei, vapori de ulei;③Diferite substanțe solide, cum ar fi noroi de rugină, pulbere metalică, fine de cauciuc, particule de gudron, materiale de filtrare, materiale fine de etanșare etc., în plus față de o varietate de substanțe chimice nocive cu mirosuri.
26. Ce este un sistem de sursă de aer?Din ce părți constă?
Răspuns: Sistemul compus din echipamente care generează, procesează și stochează aer comprimat se numește sistem sursă de aer.Un sistem obișnuit de sursă de aer constă de obicei din următoarele părți: compresor de aer, răcitor din spate, filtre (inclusiv prefiltre, separatoare ulei-apă, filtre pentru conducte, filtre de îndepărtare a uleiului, filtre de deodorizare, filtre de sterilizare etc.), stabilizate la presiune. rezervoare de stocare a gazelor, uscătoare (refrigerate sau cu adsorbție), evacuare automată a apelor uzate, conducte de gaz, piese de supapă de conductă, instrumente etc. Echipamentele de mai sus sunt combinate într-un sistem complet de sursă de gaz în funcție de diferitele nevoi ale procesului.
27. Care sunt pericolele impurităților din aerul comprimat?
Răspuns: Ieșirea de aer comprimat de la compresorul de aer conține o mulțime de impurități dăunătoare, principalele impurități sunt particule solide, umiditate și ulei din aer.
Uleiul lubrifiant vaporizat va forma un acid organic pentru a coroda echipamentele, a deteriora cauciucul, plasticul și materialele de etanșare, va bloca găurile mici, va cauza funcționarea defectuoasă a supapelor și va polua produsele.
Umiditatea saturată din aerul comprimat se va condensa în apă în anumite condiții și se va acumula în unele părți ale sistemului.Aceste umezeli au un efect de ruginire asupra componentelor și conductelor, determinând blocarea sau uzura pieselor în mișcare, provocând defecțiuni ale componentelor pneumatice și scurgeri de aer;în regiunile reci, înghețarea umezelii va duce la înghețarea sau crăparea conductelor.
Impuritățile precum praful din aerul comprimat vor uza suprafețele în mișcare relative din cilindru, motorul de aer și supapa de inversare a aerului, reducând durata de viață a sistemului.
Ora postării: Iul-17-2023
