16. Ce este punctul de rouă sub presiune?
Răspuns: După ce aerul umed este comprimat, densitatea vaporilor de apă crește, iar temperatura crește și ea. Când aerul comprimat este răcit, umiditatea relativă va crește. Când temperatura continuă să scadă la 100% umiditate relativă, picăturile de apă vor fi precipitate din aerul comprimat. Temperatura în acest moment este „punctul de rouă sub presiune” al aerului comprimat.
17. Care este relația dintre punctul de rouă sub presiune și punctul de rouă sub presiune normal?
Răspuns: Relația corespunzătoare dintre punctul de rouă sub presiune și punctul de rouă sub presiune normal este legată de raportul de compresie. La același punct de rouă sub presiune, cu cât raportul de compresie este mai mare, cu atât punctul de rouă sub presiune normal corespunzător este mai mic. De exemplu: când punctul de rouă al aerului comprimat sub presiune de 0,7 MPa este de 2 °C, acesta este echivalent cu -23 °C la presiune normală. Când presiunea crește la 1,0 MPa, iar același punct de rouă sub presiune este de 2 °C, punctul de rouă sub presiune normal corespunzător scade la -28 °C.
18. Ce instrument se folosește pentru a măsura punctul de rouă al aerului comprimat?
Răspuns: Deși unitatea de măsură a punctului de rouă sub presiune este Celsius (°C), conotația sa este conținutul de apă al aerului comprimat. Prin urmare, măsurarea punctului de rouă înseamnă, de fapt, măsurarea conținutului de umiditate al aerului. Există numeroase instrumente pentru măsurarea punctului de rouă al aerului comprimat, cum ar fi „instrumentul pentru punctul de rouă în oglindă” cu azot, eter etc. ca sursă de frig, „higrometrul electrolitic” cu pentoxid de fosfor, clorură de litiu etc. ca electrolit etc. În prezent, în industrie sunt utilizate pe scară largă contoare speciale pentru punctul de rouă al aerului comprimat, cum ar fi contorul britanic SHAW pentru punctul de rouă, care poate măsura până la -80°C.
19. La ce trebuie să se acorde atenție atunci când se măsoară punctul de rouă al aerului comprimat cu un aparat de măsurare a punctului de rouă?
Răspuns: Folosiți un aparat de măsurare a punctului de rouă pentru a măsura punctul de rouă al aerului, în special atunci când conținutul de apă al aerului măsurat este extrem de scăzut, operațiunea trebuie să fie foarte atentă și răbdătoare. Echipamentul de prelevare a gazelor și conductele de conectare trebuie să fie uscate (cel puțin mai uscate decât gazul care urmează să fie măsurat), conexiunile conductelor trebuie să fie complet etanșe, debitul de gaz trebuie selectat conform reglementărilor și este necesar un timp de pretratare suficient de lung. Dacă sunteți atenți, vor exista erori mari. Practica a dovedit că atunci când „analizorul de umiditate” care utilizează pentoxid de fosfor ca electrolit este utilizat pentru a măsura punctul de rouă sub presiune al aerului comprimat tratat de uscătorul rece, eroarea este foarte mare. Acest lucru se datorează electrolizei secundare generate de aerul comprimat în timpul testului, ceea ce face ca citirea să fie mai mare decât este în realitate. Prin urmare, acest tip de instrument nu ar trebui utilizat la măsurarea punctului de rouă al aerului comprimat manipulat de un uscător cu refrigerare.
20. Unde ar trebui măsurat punctul de rouă sub presiune al aerului comprimat în uscător?
Răspuns: Folosiți un aparat de măsurare a punctului de rouă pentru a măsura punctul de rouă sub presiune al aerului comprimat. Punctul de prelevare trebuie plasat în conducta de evacuare a uscătorului, iar gazul de probă nu trebuie să conțină picături de apă lichidă. Există erori în punctele de rouă măsurate în alte puncte de prelevare.
21. Se poate utiliza temperatura de evaporare în locul punctului de rouă sub presiune?
Răspuns: În uscătorul cu aer rece, citirea temperaturii de evaporare (presiunea de evaporare) nu poate fi utilizată pentru a înlocui punctul de rouă sub presiune al aerului comprimat. Acest lucru se datorează faptului că, în evaporatorul cu suprafață limitată de schimb de căldură, există o diferență de temperatură deloc neglijabilă între aerul comprimat și temperatura de evaporare a agentului frigorific în timpul procesului de schimb de căldură (uneori până la 4~6°C); temperatura la care poate fi răcit aerul comprimat este întotdeauna mai mare decât cea a agentului frigorific. Temperatura de evaporare este ridicată. Eficiența de separare a „separatorului gaz-apă” dintre evaporator și pre-răcitor nu poate fi de 100%. Va exista întotdeauna o parte din picăturile fine de apă inepuizabile care vor intra în pre-răcitor odată cu fluxul de aer și se vor „evapora secundar” acolo. Acestea sunt reduse la vapori de apă, ceea ce crește conținutul de apă al aerului comprimat și ridică punctul de rouă. Prin urmare, în acest caz, temperatura de evaporare a agentului frigorific măsurată este întotdeauna mai mică decât punctul de rouă sub presiune real al aerului comprimat.
22. În ce circumstanțe se poate utiliza metoda de măsurare a temperaturii în locul punctului de rouă sub presiune?
Răspuns: Etapele de prelevare intermitentă și măsurare a punctului de rouă sub presiune a aerului cu ajutorul unui aparat de măsurare a punctului de rouă SHAW în amplasamentele industriale sunt destul de complicate, iar rezultatele testelor sunt adesea afectate de condiții de testare incomplete. Prin urmare, în situațiile în care cerințele nu sunt foarte stricte, se utilizează adesea un termometru pentru a aproxima punctul de rouă sub presiune al aerului comprimat.
Baza teoretică pentru măsurarea punctului de rouă sub presiune al aerului comprimat cu un termometru este următoarea: dacă aerul comprimat care intră în prerăcitor prin separatorul gaz-apă după ce este forțat să se răcească de către evaporator, apa condensată transportată în acesta este complet separată în separatorul gaz-apă, atunci în acest moment temperatura măsurată a aerului comprimat este punctul său de rouă sub presiune. Deși, în realitate, eficiența de separare a separatorului gaz-apă nu poate atinge 100%, dar în condițiile în care apa condensată din prerăcitor și evaporator este bine evacuată, apa condensată care intră în separatorul gaz-apă și trebuie eliminată de către separatorul gaz-apă reprezintă doar o fracțiune foarte mică din volumul total de condensat. Prin urmare, eroarea la măsurarea punctului de rouă sub presiune prin această metodă nu este foarte mare.
Când se utilizează această metodă pentru măsurarea punctului de rouă sub presiune al aerului comprimat, punctul de măsurare a temperaturii trebuie selectat la capătul evaporatorului uscătorului rece sau în separatorul gaz-apă, deoarece temperatura aerului comprimat este cea mai scăzută în acest punct.
23. Care sunt metodele de uscare cu aer comprimat?
Răspuns: Aerul comprimat poate elimina vaporii de apă din el prin presurizare, răcire, adsorbție și alte metode, iar apa lichidă poate fi eliminată prin încălzire, filtrare, separare mecanică și alte metode.
Uscătorul cu refrigerare este un dispozitiv care răcește aerul comprimat pentru a îndepărta vaporii de apă conținuți în acesta și a obține aer comprimat relativ uscat. Răcitorul din spate al compresorului de aer folosește, de asemenea, răcirea pentru a îndepărta vaporii de apă conținuți în acesta. Uscătoarele prin adsorbție utilizează principiul adsorbției pentru a îndepărta vaporii de apă conținuți în aerul comprimat.
24. Ce este aerul comprimat? Care sunt caracteristicile sale?
Răspuns: Aerul este compresibil. Aerul de după ce compresorul de aer efectuează lucru mecanic pentru a-și reduce volumul și a-și crește presiunea se numește aer comprimat.
Aerul comprimat este o sursă importantă de energie. Comparativ cu alte surse de energie, acesta are următoarele caracteristici evidente: clar și transparent, ușor de transportat, fără proprietăți dăunătoare speciale, fără poluare sau poluare redusă, temperatură scăzută, fără risc de incendiu, fără teama de supraîncărcare, capabil să funcționeze în multe medii adverse, ușor de obținut, inepuizabil.
25. Ce impurități sunt conținute în aerul comprimat?
Răspuns: Aerul comprimat evacuat din compresorul de aer conține numeroase impurități: ①Apă, inclusiv ceață de apă, vapori de apă, apă condensată; ②Ulei, inclusiv pete de ulei, vapori de ulei; ③Diverse substanțe solide, cum ar fi nămol de rugină, pulbere metalică, particule fine de cauciuc, particule de gudron, materiale filtrante, particule fine de materiale de etanșare etc., pe lângă o varietate de substanțe chimice nocive cu miros.
26. Ce este un sistem de alimentare cu aer? Din ce părți este alcătuit?
Răspuns: Sistemul compus din echipamente care generează, procesează și stochează aer comprimat se numește sistem sursă de aer. Un sistem tipic sursă de aer constă de obicei din următoarele părți: compresor de aer, răcitor posterior, filtre (inclusiv prefiltre, separatoare ulei-apă, filtre pentru conducte, filtre de îndepărtare a uleiului, filtre de dezodorizare, filtre de sterilizare etc.), rezervoare de stocare a gazului stabilizat la presiune, uscătoare (refrigerate sau cu adsorbție), drenaj automat și evacuare a apelor uzate, conductă de gaz, piese de supapă pentru conducte, instrumente etc. Echipamentele de mai sus sunt combinate într-un sistem complet de sursă de gaz în funcție de diferitele nevoi ale procesului.
27. Care sunt pericolele impurităților din aerul comprimat?
Răspuns: Aerul comprimat emis de compresorul de aer conține o mulțime de impurități dăunătoare, principalele impurități fiind particulele solide, umiditatea și uleiul din aer.
Uleiul lubrifiant vaporizat va forma un acid organic care va coroda echipamentele, va deteriora cauciucul, plasticul și materialele de etanșare, va bloca găuri mici, va provoca defecțiuni ale supapelor și va polua produsele.
Umiditatea saturată din aerul comprimat se va condensa în apă în anumite condiții și se va acumula în anumite părți ale sistemului. Această umiditate are un efect de ruginire asupra componentelor și conductelor, provocând blocarea sau uzura pieselor mobile, defecțiunile componentelor pneumatice și scurgeri de aer; în regiunile reci, înghețul cauzat de umiditate va duce la înghețarea sau fisurarea conductelor.
Impuritățile precum praful din aerul comprimat vor uza suprafețele mobile relative din cilindru, motorul pneumatic și supapa de inversare a aerului, reducând durata de viață a sistemului.
Data publicării: 17 iulie 2023
